Si asa se scrise si istoria negativa a clubului. De 4 ani de cand joc in Danemarca am mai trait o singura data o asa umilinta. Se intampla in 2006, in primul meci al grupelor Ligii Campionilor. Atunci pierdeam la 6 goluri impotriva Krimului Luminitei. Mai tarziu in an castigam Liga Campionilor impotriva aceleiasi echipe. Acum, ca si atunci, suntem departe de ceea ce i se cere unei echipe cu pretentii. Din punctul asta, lucrurile nu pot merge decat inspre bine, daca e sa ma gandesc si ca Bojana va reveni curand sau ca cele 2 luni ale lui Kiki nu sunt o eternitate.
Singurul lucru care a functionat in meciul de ieri a fost apararea. Pe asta ne-am si bazat, dorind sa inscriem cat mai multe goluri usoare pe contraatac. Ceea ce din nefericire nu s-a intamplat. Ajunse in numeroase randuri in pozitii bune de finalizare pe contraatac, atat eu cat si Henry, am fost cautate cu pase lungi care au ajuns de cele mai multe ori in tribuna. Am incheiat prima repriza cu 10 greseli tehnice si 19 % procent de reusita pe finalizare. In atac… si mai greu! Koldingul a avut inspiratia de a juca om la om cu Skov din prima secunda. Am ramas astfel decat in Gorita care mai putea finaliza de la distanta. Nu s-a intamplat cu succes, fiindca ea e jucatoarea care are nevoie de spatiu si de viteza pe prindere de minge, de care nu a avut parte nici de la mine- aparata avansat de lateral, nici din partea stanga, datorita dispunerii aparatorului direct al lui Skov. Si mai mult decat atat, in minutul 40 a primit cartonasul rosu dupa 3 eliminari…
Etapa urmatoare duminica- in deplasare la Sønderyske.
Marcatoare: Skov 7 (4), Henry 3, Gorica 2, Gitte 1, Io 1, Anja 1.
Mai bine zis bad news. Kiki Lunde a primit un raspuns destul de urat dupa un RMN efectuat la inceputul saptamanii. Ea are o fractura de stres in genunchiul drept si inceput de fractura de stres in genunchiul stang. De 4 ani de cand sunt in Danemarca am auzit de diagnostice dintre cele mai ciudate. Asta e unul dintre ele. O fractura de stres apare in mod normal la nivelul tibiei si peroneului, asa cum din pacate a avut Alice Elisei. Dar in genunchi?! In fine… Ea o sa fie nevoita sa faca pauza totala timp de minim 2 luni. Fara operatie dar si fara niciun fel de miscare -alergare, bicicleta au inot- pentru genunchi.
Pentru noi situatia e din ce in ce mai grea. Din echipa castigatoare a Ligii Campionilor de anul trecut, la linia de 9 m o mai avem doar pe Skov, altfel in forma foarte buna. Pe langa ea au aparut Gorica Acimovic- venita de la Hypo si 2 jucatoare care pana in momentul asta au jucat numai in divizia secunda- Dianne Møller si Louise Korup. Si lista se termina aici! Clubul cauta, bineinteles o jucatoare de 9m, dar e foarte posibil ca in momentul de fata, cand pe tot mapamondul campionatele nationale au inceput, solutii foarte multe sa nu fie. Asa ca n-ar fi nicio supriza ca eu sau Monika sa ajungem pe momente de joc sa evoluam pe extrema stanga, atunci cand Henry urca la 9m si Gitte Aaen- care nu e complet refacuta- va avea nevoie de pauza.
Pentru ca si Louise Bager Due asteapta un bebe, clubul s-a orientat repede si a cumparat-o pe Katarina Bralo, sarboaica la origini, care a activat in Bundesliga sezonul trecut. Tanara si foarte talentata. Momentan nu poate evolua. Birocratia daneza, bat-o vina! O sa mai dureze ceva timp pana viza si actele vor fi puse la punct.
Urmeaza un weekend liber, pentru ca miercuri sa intalnim pe teren propriu Koldingul, iar duminica facem deplasarea la Sønderyske. Apoi Cupa Mondiala de la Aarhus,de marti 22 septembrie pana duminica, 27 septembrie. Saptamana in care, exceptandu-le pe Rikke Skov si Henry(care au renuntat la lot) , toate celelalte jucatoare ale Viborgului presteaza cu echipele nationale. Asta e tot?Nu, nu e. In 29 septembrie, adica la 2 zile de la terminarea saptamanii internationale, avem meci in deplasare, la Copenhaga. Program greu si tare incarcat. Det bliver sjovt, vorba danezului!
Am intalnit azi nou promovata in prima liga. O echipa tanara tare ambitioasa care sunt convinsa ca, daca va juca la fel, va reusi sa adune ceva puncte in sezonul de fata. In minutul 7 ne vedeam conduse cu 5-1, dupa un start jenant, cu multiple greseli de prindere pasare. Pur si simplu nu ne-am gasit unele pe altele pe faza a II a, aruncand mingea in tribuna in cateva randuri. Daca in primul meci apararea a functionat foarte bine, azi am avut probleme mari la nivelul pivotului advers. Insa, ca si in primul meci, am avut nevoie de doar 8 minute sa inscriem de 7 ori fara sa primim gol si sa nu lasam loc de intrebari in privinta invingatorului. In meciul cu Randers s-a intamplat in finalul partidei, din minutul 50 incolo. Astazi am avut nevoie de mai putin timp ca sa apasam acceleratia- undeva prin minutul 38. Atacul e in continuare departe de ce ne dorim si va mai trece ceva timp pana vom ajunge sa ne sincronizam optim. Excelent jocul de atac al Anjei Althaus, care a inscris azi 10 goluri din 11 actiuni.
Marcatoare: Skov 10(2), Anja Althaus 10, Io 6(3), Gorica Acimovic 3, Kiki Lunde 3, Gitte Aaen 1, Henry 1.
Si am inceput sezonul cu dreptul. Meci foarte disputat timp de 50 de minute, diferenta maxima in perioada asta fiind de maxim 2 goluri. Ce-mi vine in minte acum e ca ne asteapta un sezon lung si muuult, muuult mai greu decat cel precedent. Apararea si poarta au functionat bine, uneori chiar foarte bine, insa in atac raman numeroase lucruri de pus la punct! Inlocuirea lui Grit cu Acimovic da alta nota ofensivei noastre si relatiile de joc sunt departe de a fi inchegate. Continuam insa treaba inceputa in urma cu o luna cu un moral bun si 2 puncte adjudecate (mai greu decat o arata scorul).
Marcatoare: Skov 9, Io 6, Anja Althaus 4, Gori Acimovic 4, Henry 3, Kiki Lunde 3, Lene Lund 3, Gitte Aaen 1.